luni, 15 februarie 2010

Jurnalul unei fumatoare

“1 noaptea. In camera era o liniste pustie, unde numai ceasul se incapatana sa scoata sunete monotone. «As putea sa-l arunc pe geam…», se gandi ea, in timp ce dadea nervos din picior.”

Pe toata perioada liceului am fost inconjurata de oameni fumatori. In pauze, colegii sareau gardul curtii interioare si stateau la o poveste si o tigara. Prietenele cele mai apropiate mie fumau si ele cam din clasele a 10-a, a 11-a. Mama fumeaza de cand ma stiu. Asa deci si prin urmare, un mediu cat se poate de propice ptr mine sa ma apuc din frageda adolescenta. Dar ptr ca eu sunt speciala, nu am facut asta. Dar nu din considerente de sanatate… Nu, nu. Ci mai degraba dintr-o ciudata hotarare de moment de a nu face asta. “Eu va voi demonstra ca nu voi fuma. Punct!”
Mi-am propus sa nu trag nici macar un fum de curiozitate pana la banchetul de clasa a 12-a. Incapatanata de cand ma stiu, mi-a reusit. Desi am avut “sansa” de foarte multe ori, nu mi-am incalcat legamantul. Chiar am pus si pariu cu vreo 2 persoane pe tema asta, prin clasa a 11-a parca. Deci, treaba serioasa, ce mai incolo-incoace.
Da, am fumat prima tigara la banchet, un lucky strike oferit cu un intreg ritual:
- Stii ce zice o legenda nescrisa? ma intreaba Anna in timp ce imi intinde tigara.
- Nu, zic eu neincrezatoare.
- Ei bine, se zice ca lucky strike se numesc asa ptr ca demult, chiar cand au aparut, o tigara la nu-stiu-cate continea o cantitate mica de marijuana. Deci, erai un norocos. Poftim!

Acum fumez (sau am fumat, nu-mi dau seama inca) de 3 ani si am cateodata senzatia ca a devenit o parte din mine. Tigara face parte din multele mele ritualuri zilnice. De foarte multe ori, este pretextul perfect cand sunt nervoasa. Astfel, am gasit si explicatia mea preferata la intrebarea stupida “De ce fumezi?” (fiind ca, nu-i asa, pare de prost-gust sa zic ptr ca pot, desi m-ar tenta raspunsul asta). Fumez ptr ca ma linisteste, ptr ca nimic nu se compara cu o tigara trasa la 4 dimineata pe geamul de pe palierul de camin, ptr ca ador sa fumez (nu am gasit un alt inlocuitor…daca stiti vreunul, fiti buni si impartasiti-l cu mine) in timp ce stau intinsa in pat si ascult muzica, ptr ca imi place si gestul (daca e sa luam si partea strict superficiala a lucrurilor).
Totul a pornit de la provocarea unui prieten, venita din motive relativ intemeiate: sanatate si bani. De exact 5 zile nu am mai tras nici macar un fum. Intentia ar fi de lasare. De tot. Nu stiu daca imi va iesi. La cum ma simt in momentul de fata nu sunt foarte increzatoare. Vreti niste indicii anatomice, nu-i asa? Lipsa de aer, dureri de piept, stare de nervozitate (latenta, gata sa erupa) si irascibilitate. In momentul de fata toti din jurul meu sunt de vina pentru tot, de la genocidul rwandez pana la moartea delfinilor din Japonia.
Probabil ca va trebui sa treaca macar vreo 2 saptamani (3, 4,… 10…,100) si ma voi simti mai bine. Daca nu, ghinionul colegei de camera. Si a prietenilor. Si al meu.
Probabil ca va trebui sa gasesc un inlocuitor. De 5 zile mananc portocale incontinuu si nu rezolv nimic. Urmatoarea optiune ar fi creioanele :)).

12 comentarii:

  1. 5 zile tine sevrajul:) si bea lichide....fructe pe stomacul gol in loc de tigari.... REGULA ! sa nu papi zahar deloc cat te lasi de fumat....

    RăspundețiȘtergere
  2. Pe 11 iunie implinesc 8 ani de cind m-am lasat de fumat. Ma saturasem sa tot fiu la "mana lor", mi-am bagat picioarele si, pur si simplu, nu am mai fumat. Nu am intrat in sevraj, dimpotriva, cu fiecare zi in plus, realizam cat de mult se simplificase viata mea.
    Cind te lasi de fumat scapi de:
    - stresul ca nu mai vine pauza publicitara sa-ti aprinzi si tu o tigara
    - de fumatul pe la baie sau inghetatul pe-afara cind te nimeresti intr-un loc unde nu se fumeaza
    - de stresul "directiei fumului" cind esti cineva nefumator
    - de cat e de enervant sa-ti aprinzi o tigata pe plaja din cauza vantului :)
    - de mirosul imbacsit si coclit din par, haine si din casa, mai ales in zilele ploioase
    - de sentimentul fals de relaxare pe care, chipurile, fumatul ti-l ofera, cind de fapt nu face decat sa te tina sa mai baltesti un pic in propriile probleme si apoi sa-ti agraveze starea prin faptul ca iti dai seama ca nu te poti abtine.
    Dar cel mai tare ma deranja faptul ca ajunsesem ca starea mea de spirit sa depinda de fumat. Si asta a pus capac!

    RăspundețiȘtergere
  3. sunt in a 2-a zi de abstinenta. ieri am avut o tentativa, insa bricheta neavand gaz mi-a dat de inteles ca sunt pe drumul cel bun. vorba ta, nu stiu cat o sa pot sa ma tin de treaba asta, timpurile imi/ne sunt potrivnice. dar na, am decis ca vacanta asta este momentul in care o ''iau de la capat'' in multe astpecte ale scarbavnicei vieti. sper ca tu sa te ti tare! poate o sa-mi fi model! (na, ca am pus ''presiune'' pe tine :)))) ) bafta! hugz

    RăspundețiȘtergere
  4. Tutunul de mestecat e cel mai bun. Cu cafea lângă, că altfel sughiţi...

    RăspundețiȘtergere
  5. Tot respectul si toata admiratia, sincer! Eu unul nu ma asteptam sa iei chestia asta in serios, insa m-ai surprins placut. Mult succes in continuare si sper sa reusesti sa te lasi de tot de fumat; nu de alta, dar vreau si eu sa urmez aceiasi cale ca si a ta.

    RăspundețiȘtergere
  6. @Antiignorantu: ms de sfaturi. Am langa mine mere si portocale.
    @Gelinica: felicitari ca ai reusit sa te lasi si ma bucur ptr tine ca ai trecut atat de usor peste primele zile. Nu-i doresc nimanui sa treaca prin ce trec eu zilele astea. Deocamdata starea mea depinde tocmai de faptul ca m-am lasat. Sper sa treaca.
    @Dimi: 2 zile am mai incercat si eu in alte dati. Acum e cea mai lunga perioada: diseara fac o saptamana. Nu stiu cat mai rezist...stai linistita, oricum e destula presiune pe mine, inca un pic in plus tot acolo e :)) Mersi! Hugs back
    @Vania: n-am incercat, dar poate o s-o fac o data.
    @Cosmin: Multumesc! La fel de sincer iti spun ca nu stiu daca voi reusi sau nu. Deocamdata rezist eroic. As da multe lucruri ca sa apuc ziua in care tu nu o sa mai fumezi :D

    RăspundețiȘtergere
  7. n-am fumat nici eu nici macar o singura tigara in liceu; poate si pentru ca ma amuza sa se roage toata lumea de mine; si pentru ca, daca toata lumea fuma, eram mult mai distins asa; prima data am fumat cand m-a obligat EA! :) pana la urma EA s-a lasat de fumat; apoi ne-am despartit si-am uitat...

    RăspundețiȘtergere
  8. intotdeauna EA este de vina!:)) ai uitat ca ai fumat sau ai uitat ca te-a obligat?

    RăspundețiȘtergere
  9. am uitat tot ce tinea de universul acelui prim fum, de ce-a fost inainte lui si de ce-a fost dupa, inainte sa nu mai fie nimic.. (uitarea e subiectul meu preferat:)

    RăspundețiȘtergere
  10. Eu cred ca iti aduci aminte prea bine si ii asociezi niste semnificatii aparte. Dar cateodata uitarea poate deveni o binecuvantare, deci pot intelege de ce este subiectul tau preferat :)

    RăspundețiȘtergere