"Nu contează cât de lung am părul/ Important e cât de mult gândesc"

Pentru ca nu ma pricep la cuvinte mari, iar o legenda precum Florian Pittis merita chiar mai mult decat vorbe mari, am adunat de pe cateva site-uri niste citate care am crezut ca il reprezinta cel mai bine pe cel ce a repezentat practic o generatie intreaga.

„A avut vocatie de actor, dar adevarata libertate si-a gasit-o in muzica”

4 octombrie 1943 - 5 august 2007 Florian Pittiş nu mai este.Ne-a părăsit într-un an parcă blestemat, care i-a luat de lângă noi pe Jana Gheorghiu, Ralu Filip, Adrian Pintea, Patriarhul Teoctist (...) Actor, interpret de muzică folk, realizator de emisiuni radio memorabile, făcător al unui radio pe net, o bijuterie, Radio3 Net, vocea-brand de la emisiunea Teleenciclopedia sunt numai câteva repere care îl configurează într-un spaţiu concret pe Florian Pittiş.(...) Pe lângă toate acestea, Florian Pittiş a fost prezentatorul şi spiritul Festivalului Folk You! Anul acesta, festivalul va fi dedicat memoriei sale.
Existenţa unui mare artist parcă nu are început şi nici sfârşit. Moţu pare a fi fost prezent dintotdeauna printre noi. Ne-a colorat, într-un mod indefinibil, copilăria şi adolescenţa, ne-a învăluit mai ales tinereţea într-un veşmânt preţios. Cel al libertăţii de expresie, de gândire, al adevărului fiecăruia dintre noi.
Ce ne vom face fără Moţu? E greu de spus. Lumea nu va mai fi la fel. Pur şi simplu. Nu putem vorbi la trecut despre el. Putem doar să-l adăpostim în sufletul nostru cum putem mai bine. Pentru a fi, în continuare, bogaţi.
Tulburătoare era vocea lui Florian Pittiş. În ea parcă se strânseseră toate sensibilităţile şi misterele lumii. Tulburătoare nu numai prin căldura ei, prin dicţia perfectă, prin tonalitatea gravă şi totuşi mângâietoare. Vocea lui Pittiş era tulburătoare şi prin ideile profunde, deştepte, îmbibate de suflet, idei ce le rostea.
Avusese destule de tras din cauza curajoaselor lui spectacole despre muzica tânără, spectacole adesea interzise. Avusese de suferit şi din cauza nonconformismului lui. A purtat mai mereu păr lung. Îşi amintea că adesea era chemat la organele de partid, cele care cenzurau şi muştruluiau artiştii. Povestea Florian Pittiş că de cum intra în sala cu activişti de partid, nici n-apuca bine să închidă clanţa şi turuia: "Bună ziua, eu nu mă tund!". Rămâneau cu gura căscată de curajul lui dregătorii de partid. L-am întrebat dacă n-a fost tentat să rămână în Occident. Mi-a răspuns că nu.(...) fiindcă meseria lui este cuvântul românesc.

"Nu există ieri, nu există mâine", ne spunea Moţu (...) "Concepţia mea este «Carpe diem!», deci nu există ieri, nu există mâine, eu îmi trăiesc numai clipa...Nu îmi fac planuri niciodată, pentru că relaţia între gând şi timp e gravă. Până să ajung să materializez nişte lucruri pe care le-am gândit, mi-au venit altele în minte, la fel de frumoase. Aici e mai grav. Nu sunt obişnuit cu lucrul ăsta, să stau cu picioarele în apă rece şi să fac planuri." De ziua lui, acum doi ani, îşi dorea ca noul an ce avea să vină să-i aducă liniştea sufletească necesară "şi din punct de vedere al relaţiilor, ca să mă dezvolt măcar aşa cum cred eu de cuviinţă. (...) De întors în timp aş vrea, dar nu e nici o grabă, pentru că ne vom întâlni Dincolo după ce terminăm cu viaţa asta...". (...) Şi poate de Dincolo se vor auzi nişte ecouri... "Sunt curat la trup, curat la suflet/ Vreau să-i înţeleg şi să-i iubesc. Nu contează cât de lung am părul/ Important e cât de mult gândesc. Simt în trup pletoşii daci, comaţi,/ Firea mea e saltul omenesc. Nu contează cât de lung am părul/ Important e cât şi cum gândesc"...
Sursa: http://www.juranalul.ro/

În vremuri vechi, când zilele curgeau la fel de gri şi oamenii purtau uniforme, Florian Pittiş şi-a asumat sarcina de a ne colora nouă viaţa.
El era altfel. S-a născut aşa şi a rămas aşa, arătându-ne că se poate.
Şi a gândit pentru toată lumea. Tot ce a avut de spus, a spus-o în versuri, o sfidare la adresa celor care încercau să-l cuminţească, o inspiraţie pentru toţi cei care simţeau la fel, dar încă nu aveau curajul.
Artişti apăreau, artişti dispăreau, Pittiş rămânea. Îşi găsise o nouă cauză: să lupte împotriva noului val muzical, atunci când acesta era superficial şi ucidea limba română.
Avea convingeri ferme, avea principii clare, avea un look la care ţinea şi care îl definea. A rămas fidel ţinutei sale de adolescent şi, mai ales, pletelor la care n-a vrut să renunţe cu niciun chip.
Sursa: http://www.protv.ro/